---

Regiunea de Dezvoltare Vest

Caracteristici demo-geografice

Regiunea Vest are o suprafata de 32.034 Km² (13,4 % din suprafaţa tarii) şi este compusă din 42 oraşe (din care 12 municipii) şi 276 comune (318 unitati administrativ teritoriale), grupate în patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. '

Istoric vorbind, Regiunea cuprinde provincia Banatului, provincie istorică românească cu o dezvoltare economică timpurie şi mai puternică în comparaţie cu alte provincii din ţară.

Regiunea Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş. Clima este continental-moderată, cu influenţe sub-mediteraneene, pe culoarul Dunării şi Valea Cemei, cu temperaturi medii multianuale ce oscilează între 10-12°C. Căderile de apă se situază în jurul unei medii de 560-580 1/m² anual, uşor mai ridicate în zonele montane.

Regiunea se leagă de Ungaria şi Serbia şi Muntenegru prin magistrale europene, stradale şi feroviare. Oraşele Arad şi Timişoara dispun de aeroporturi cu capacitati moderne de preluare a fluxului aerian.

Regiunea Vest face parte din Euroregiunea Dunăre - Criş - Mureş - Tisa (DCMT), care implică cele patru judete ale Regiunii Vest, trei comitate din Ungaria şi regiunea autonomă Voivodina din Serbia.' Euroregiunea a fost înfiinţată în 1997 pe baza unui protocol de colaborare semnat de către reprezentanţii autoritatilor locale din cadrul regiunilor componente.

Populaţia Regiunii Vest este caracterizată de diversitate culturală, comunitatile române coabitând cu cele ungare, germane, rrome şi sârbe. În 2002, minoritatile naţionale reprezentau 11,7% din totalul populaţiei din regiune.

Din 1990, populaţia regiunii a scăzut constant, de la 2.201.717, la 1 930 458 locuitori în 2005 locuitori, ca urmare a unei rate negative a natalitatii şi emigraţiei exteme a populaţiei din regiune. Densitatea populaţiei la 1 iulie 2005 era de 61,1 loc/km² în 2005, considerabil mai mică fata de densitatea populaţiei la nivel naţional (90,9 loc/km²).

Regiunea se confruntă cu un proces de îmbătrânire demografică, efectele sale în viaţa economică şi socială urmând să fie resimţite după anul 2005, când în populaţia în vârstă aptă de muncă vor intra generaţiile, reduse numeric, născute după 1990.

Gradul de urbanizare al Regiunii (63,6% populaţie urbană) este mai mare decât media naţională (54,9%), iar judeţul Hunedoara are cea mai ridicată rată de urbanizare din ţară, după capitală, respectiv 76,9% populaţie urbană.

În ceea ce priveşte spaţiul rural acesta se caracterizează din punct de vedere demografic printr-o densitate redusă a populaţiei, declin demografic datorat migraţiei şi îmbătrânirii populaţiei, rata mortalitatii relativ ridicată şi o capacitate scăzută de reînnoire demografică.

Forţa de muncă şi migraţia

Forţa de muncă a regiunii reprezintă factorul care a contribuit eel mai mult la dezvoltarea socio-economică, aceasta fiind motivată, flxibilă, inovativă, dar şi cu un grad ridicat de specializare, contribuind astfel la dezvoltarea unui mediu antreprenorial dinamic.

Populaţia ocupată în sectorul industrial a scăzut semnificativ în perioada 1993 - 2003, în mod deosebit în judeţele puternic industrializate - Hunedoara şi Caraş-Severin, în special ca urmare a disponibilizărilor masive de personal din minerit şi siderurgie. Pe acest fond al restructurării şi disponibilizării populaţiei ocupate în sectorul industrial, populaţia s-a orientat cu preponderenta spre sectorul serviciilor.

Rata şomajului a cunoscut fluctuaţii în intervalul 1991- 2005, de la 2,5% în 1991, la 5,1% în 2005. Cea mai ridicată valoare a ratei şomajului se înregistează în judeţul Hunedoara (9,4%), în urma disponibilizărilor din sectorul minier, iar cea mai scăzută în judeţul Timiş (2,3%).

După 1990, odată cu posibilitatea plecării pentru muncă în afara tarii, un număr important de cadre specializate au părăsit ţara, urmând vechi relaţii tradiţionale către tarile germanice şi Ungaria. Acestea lipsesc în prezent, când tot mai mulţi investitori de anvergură întemeiază întreprinderi în această regiune.

Ca şi în cazul celorlalte regiuni de dezvoltare, teritoriul regiunii Vest - România poate fi împărţit în două subregiuni, confruntate cu probleme structurale distincte şi grad diferit de dezvoltare.

Prima, include teritoriul judeţelor Caraş-Severin şi Hunedoara, la care se adaugă oraşul Nădrag şi aria adiacentă acestuia, localizate în jud. Timiş. Aici s-au dezvoltat timpuriu, încă din sec 19, ramuri ale industriei extractive, siderurgice, metalurgice şi ale industriei conexe, cum este industria constructoare de maşini. Această mare subzonă a regiunii a intrat într-un puternic declin după 1990, iar procesul de restructurare care s-a desfasurat lent şi cu mari dificultati, a generat un şomaj foarte ridicat. In acest mare areal, o particularitate aparte o are situaţia economiei bazinului carbonifer Valea Jiului (Aninoasa, Petroşani, Uricani, Petrila, Lupeni, Vulcan), unde reducerea locurilor de muncă a cauzat convulsii sociale repetate, în pofida a numeroase programe de echilibrare a situaţiei.

Cea de a doua subregiune cuprinde teritoriul judeţelor Timiş şi Arad. Această subregiune cu dezvoltare industrială timpurie, complexă şi diversificată (industrie uşoară, constructoare de maşini, electrotehnică etc) este în prezent arealul favorit al investiţiilor străine productive în România. Pe fondul creării a numeroase locuri de muncă ce necesită populaţie cu o calificare înaltă, şi a exodului masiv al forţei de muncă din ultimii ani (emigraţia populaţiei germane a accentuat acest fenomen), subzona se confruntă cu o lipsă tot mai accentuată de forta de muncă corespunzătoare.Noile investiţii în acest areal se lovesc de lipsa infrastructurilor corespunzătoare pentru dezvoltare (alimentare cu apă si căi de comunicaţii).

   

Zona Hunedoara - Deva, Valea Jiului, culoarul Haţeg - Călan, Deva, zona minieră din sudul judeţului Caraş-Severin şi zona minieră din nordul judeţului Hunedoara (Brad, Munţii Apuseni), precum şi fostele zone miniere, necesită lucrări urgente de infrastructură pentru reintroducerea în circuitul economic şi protejarea ecologică a aşezărilor afectate masiv de reziduurile activitatilor miniere (uraniu, metale rare şi colorate).

Valea Jiului (Lupeni, Petrila, Uricani, Vulcan), Moldova Nouă, Sasca, Oraviţa, Anina, Ocna de Fier, Dognecea, Rusca Montană, Valea Jiului, zona Brad, Teliuc - toate sunt areale cu o semnificativă concentrare de forta de muncă disponibilizată din industria minieră care trebuie absorbită de alte sectoare. investiţiile în aceste zone trebuie să includă în mod necesar ecologizarea haldelor şi reabilitarea suprafeţelor industriale dezafectate, ecologizarea întregului areal, modemizarea reţelei de canalizare şi apă potabilă.

Servicii sociale

Problemele sociale sunt relativ reduse prin comparaţie cu restul regiunilor, ca urmare a dezvoltării sectorului ONG-urilor care furnizează un exemplu de bune practici în domeniu. Începând cu martie 2005, copiii fără familii sunt protejaţi în instituţii de tip familial (66,51%) sau rezidenţial (33,49%). Numărul copiilor ai căror părinţi lucrau în afara granitelor era de 753, iar numărul copiilor abanonaţi 298 (din care 157 în Arad şi 98 în Timiş). La'sfârşitul lui 2004, erau 5.903 copii cu dizabilitati, dintre care numai 1.013 beneficiau de servicii de asistenta.

Zone problemă

Principalele probleme de dezvoltare se concentrază în judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara, cu centre mono-industriale. În judeţele Hundoara şi Caraş-Severin au fost identificate şi promovate pentru finanţare în cadrul Programului Phare 2001 două zone, şi anume:

-      Zona industrials a Podişului Mehedinţi, respectiv oraşul Topleţ din judeţul Caraş-Severin

-      Zona industrials a Banatului de Sud şi a Bazinului Petroşani (Reşiţa, Borşa, Otelu Roşu, Călan, Hundeoara), caracterizată de un grad extrem de ridicat al concentrării'tehnice a întreprinderilor şi a centrelor miniere, de pierderea pieţelor de desfacere, precum şi de lipsa ofertei de muncă pentru populaţia feminină, ceea ce a condus către probleme majore în procesul de restructurare economică, echilibru socio-cultural labil şi mediu ecologic destabilizat. De asemenea, cele două judeţe au beneficiat de finanţare prin programe guvernamentale pentru zone asistate şi zone defavorizate: Hunedoara, Rusca Montană, Bocşa, Moldova Nouă, Valea Jiului (Petroşani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Uricani), şi Brad, care, prin valorificarea potenţialului local şi prin programele de investiţii isi pot îmbunătati problemele economico-sociale şi de mediu.